Parodontologie
Dinti mobili? De ce acest fenomen este atat de intalnit in zilele noastre?
Boala parodontala este o boala degenerativa si duce la caderea dintilor fara durere. Pentru a intelege acest fenomen in termeni de comparatie simpli, va puteti gandi cum se dezgolesc radacinile unui copac datorita eroziunii solului; in acest fel ii scade rezistenta, copacul se inclina si cade. Daca avem mai multi dinti mobili si pierdem unul din ei, dupa principiul dominoului, incep sa cada toti dintii.
Boala incepe cu afectarea gingiei. Gingia, datorita inflamarii si a tartrului, se desprinde de dinte. Se formeaza astfel pungile parodontale (un fel de palnie / buzunar / spatiu intre gingie si dinte). In acest spatiu se acumuleaza resturi de mancare, tartru si microbi. Acesti microbi distrug ligamentele din jurul dintelui (dintele este legat de os cu mii de firisoare subtiri numite ligamente alveolo-dentare) si apare boala parodontala propriu zisa. Este important de stiut faptul ca gingia retrasa nu va mai reveni unde a fost initial; se poate repozitiona doar chirurgical. Tratamentul parodontal se poate face doar daca se respecta niste pasi. Stomatologul poate curata tartrul dentar si pungile formate (daca este necesar aceste buzunare sunt desfiintate prin taiere/excizia gingiei/gingivectomie).
Antibioticele administrate oral, fara a lua masuri locale, nu rezolva problema decat temporar si superficial.
Semne ale bolii:
- halitoza (miros urat al gurii)
-
dinti cu malpozitii (sunt deplasati, apar spatii intre dinti)
-
retractii gingivale ( dintele este mai lung si mai sensibil la rece, dulce, acru)
-
sangerari gingivale (mai frecvente la cei care au lucrari dentare, plombe neadaptate pe dinte, pacienti cu aparate ortodontice, la cei care respira pe gura, pacienti alergici, rinite - cel mai bine ar fi sa descoperiti impreuna cu medicul stomatolog de ce sangereaza gingia sa stiti ce tratament este necesar)
-
abces gingival (umflatura la nivelul gingiei, de culoare rosu aprins, la presiune cu degetul iese puroi din gingie)
La cabinet. Este necesar detartrajul, curatarea cu air-flow si chiuretajul subgingival la nevoie sau chiar gingivectomia.
Acasa. Sunt necesare clatiri cu apa sarata si ceaiuri medicinale, apa de gura, masaje gingivale cu periuta sau cu degetul, folosirea corecta a periutei (exista tehnici speciale de periaj) si a atei dentare. Masajul stimuleaza circulatia locala si ajuta la vindecare. Dong quai (Angelica sinensis), complexul de vitamine B, C, Mg, ajuta la vindecare. In perioade de stres accentuat, cresterea aportului de zinc este benefica (stresul este un factor favorizant al bolii gingivale). Este important sa aveti o alimentatie corecta, ceea ce mancati sau beti sa nu fie foarte cald sau foarte rece, sa nu fie foarte condimentat.
Gura este oglinda starii de sanatate a organismului nostru. Bolile care afecteaza organismul afecteaza si gura si gingiile, si invers, o gura cu probleme are ca urmare degradarea sanatatii generale. Stresul si obiceiurile alimentare pot face ravagii asupra sanatatii.
De unde vin problemele?
Diabetul Pacientii cu diabet au halitoza din cauza aciditatii sistemice, gura mai uscata, oxigenare scazuta si se vindeca mai greu. Apare frecvent cheilita angulara - crapaturi la colturile buzelor. Trebuiesc facute igienizari ale dintilor, dieta trebuie supravegheata ca glicemia sa nu fie crescuta, se consuma sucuri care scad aciditatea (patrunjel, castraveti, telina, morcov, spanac, brocoli, afine)
Menstruatie. Schimbarile hormonale afecteaza si mucoasa bucala in aceasta perioada. Imunitatea este mai scazuta . Gingia se umfla si este mai predispusa la sangerare si infectie. Masajul gingival, spalatul pe dinti cu bicarbonat - scade aciditatea locala, clatirile cu apa cu sare ajuta la diminuarea efectelor gingivale in aceasta perioada.
Contraceptivele orale si sarcina. Creste inflamatia gingivala. Se maseaza gingia usor cu o periuta moale, se clateste gura cu apa cu bicarbonat, apa cu sare, se curata dintii cand este cazul.
Menopauza. Apare osteoporoza si osul din jurul dintelui incepe sa se slabeasca. Progesteronul stimuleaza osteoblastele sa formeze os nou. De aceea este indicat tratametul cu hormoni de substitutie in postmenopauza. Papaya, produsele din soia, merele, morcovii, fasolea verde, mazarea, orezul brun, graul integral, susanul, semintele de in, semintele de dovleac contin fitoestrogen (fitoestrogenii sunt derivati naturali mai sanatosi decat medicamentele luate de la farmacie).
Anemia. Persoanele anemice au o oxigenare mai scazuta a tesuturilor. Algele, ficatul, semintele de dovleac, seminte de susan, merele, ouale, ciresele aduc un aport bogat de fier si ca urmare oxigenul necesar celulelor va fi mai usor transportat.
Herpes simplex. Apar ulceratii bucale de primo infectie sau recidive. Se beau multe lichide (nu acidulate) si zona afectata trebuie mentinuta curata sa se vindece cat mai repede.
Dermatitele au manifestari bucale: lichen plan, candidoza, psoriazis, pemfigus vulgar, pemfigoid.
Alcoolismul. Excesul de alcool afecteaza ficatul, sistemul cardiovascular, sistemul nervos. Apar sangerari gingivale, tendinta de ranire, igiena bucala este de regula deficitara. Este necesara o alimentatie sanatoasa, consum de lichide si renuntarea la alcool.
Cancer al capului si gatului. Predispozitie la sangerare, mai ales la cei sub tratament chimioterapic; predispozitie la infectii. Tratamentul cu radiatii scade cantitatea de saliva si creste riscul de carii, mai ales la dintii cu radacinile dezgolite. Se recomanda o alimentatie sanatoasa, echilibrata, consumul de lichide, suplimente de Biotina, apa de gura si pasta de dinti naturista, guma de mestecat cu bicarbonat.
HIV. La persoanele infectate predispozitia de a aparea herpesul bucal, leucoplazia, leziuni precanceroase, candidoza, gingivita acuta ulcero-necrozanta. Mare atentie la igiena bucala, pasta de dinti cu aloe vera si aloe vera solutie pentru calmarea gingiilor iritate.
Leucemia si alte boli ce scad imunitatea. In diabet si sindromul Down imunitatea este scazuta si bolile gingivale sunt mai severe. In leucemia mieloblastica gingia este marita de volum. Igiena trebuie sa fie cat mai buna, alimentele consumate trebuie sa aiba o consistenta scazuta, mestecatul trebuie sa se faca cu grija si consumul de lichide crescut. Se fac clatiri cu apa cu bicarbonat, apa cu sare, masaje gingivale cu ulei de oregano.
Medicamentele. Antiepileptice, antidepresive, imunosupresoare, unele medicamente pentru inima au ca efecte cresteri de volum ale gingiei, antibioticele la fel, si in plus cresc coloniile de candida. Gura uscata apare la persoanele care iau medicamentatie anticolinergica (atropina, scopolamina, propantelina), antihipertensiva (guanetidina - Ismelin, clonidina- Catapres), antihistaminice (difenhidramina –Benadryl, clorfeniramina - Chlortrimeton), antipsihotice (clorpromazina – Thorazine, promazina – Sparine tioridazina – Mellaril), amfetamine si narcotice (meperidina – Demerol, morfina), anticonvulsivante (litiu si carbamazepina- Tegretol), antidepresive si anxiolitice (Paxil, Elavil, Zoloft), relaxante musculare (Norflex, Flexeril), diuretice (hidroclortiazida). Gura uscata este iritabila, predispusa la infectii si se vindeca mai greu. Masuri ce se pot lua: saliva artificiala, ape de gura naturiste.
Fumatul. Suprima sistemul imunitar, perturba funtiile neutrofilelor, scade cantitatea de vitamina C din organism care este necesara la producerea de noi celule. Indicatii: suplimentarea de vitamina C, igiena corespunzatoare, renuntarea la fumat .
Stresul perturba echilibrul organismului in plan psihic dar si fizic. Pentru a evita aceste situatii neplacute trebuie sa te detasezi mental si sa rezolvi cu obiectivitate problemele aparute, facand alegeri inteligente. In situatii dificile, de stres, apare anxietatea si neglijenta fata de propria persoana, alimentatia de obicei este saraca in nutrienti (mese neregulate, continut bogat in zaharuri, alcool, consum redus de lichide), starea de sanatate se degradeaza; acest fapt duce la mai mult stres. Se instaleaza dezechilibrul hormonal, apar durerile de cap prin scaderea aportului de sange la creier, racim mai des, ne apar diverse alergii, artrita, astm, colita, ulcer, boli cardicace.
Bolile gingivale apar prin in conditii de stres pentru ca imunitatea este mai scazuta si pentru ca se schimba obiceiurile alimentare (mai putine lichide consumate si dieta bogata in zaharuri). Bruxismul este ul alt obicei frecvent in conditii de stres (cand stam la o coada la supermarket putem observa frecvent persoane care strang din dinti).
Persoanele negativiste au o imunitate scazuta si sunt mai susceptibile la imbolnaviri. Persoanele care gandesc pozitiv au un sistem imunitar mai puternic. Conexiunea minte-corp poate influenta nivelul de stres resimtit de organism. Persoanele stresate sau obosite au gingiile inflamate. Dupa ce vin din vacanta aceste persoane au o gingie perfect normala.
Obiceiuri ce afecteaza starea de sanatate orala: bruxism, muscarea obrazului, obiceiul de a sparge gheata in dinti, mestecatul gumei in mod excesiv, consum crescut de dulciuri, deficiente vitaminoase, roaderea unghiilor, sugerea degetului, consumul crescut de lamai, periajul agresiv, consumul de alcool, tutun.
Frica de dentist. Durerea este neplacuta simturilor, dar ne afecteaza si emotional. Fiecare dintre noi o percep diferit. Particularitatile socio-culturale ne fac sa reactionam diferit la durere.
Ce pot face daca ma doare?
Inflamarea gingiei din jurul dintelui – praf de cuisoare aplicat local cu efect antimicrobian, antiseptic, antifungic, antiinflamator, anestezic, analgezic, tonic. Apa sarata, apa oxigenata diluata cu apa de robinet, apa de gura cu clorhexidina, listerina, ceaiul de musetel, salvie, galbenele, marul lupului scad inflamatia.
Abcesul dentar – infectie localizata in jurul dintelui; senzatie de dinte lung; un pliculet de ceai negru (de preferinta pentru ca are continut mai mare de acid tanic) scufundat in apa fierbinte, se lasa la racit si pe urma se aplica in zona dureroasa in dreptul dintelui. Apa cu sare, strepsils, gheata aplicata local (cub de gheata) sau prisnite cu apa rece aplicate pe obraz.
Pericoronarita – frecventa la molarii de minte atunci cand dintii sunt inghesuiti si nu este curatata zona cum trebuie din cauza accesului greu cu periuta in acea zona. Tratamentul consta in irigatii cu apa oxigenata diluata, apa sarata, ceaiuri cu efecte antiseptice, antiinflamatorii, pliculet de ceai peste care in prealabil ati turnat apa fierbinte.
Nevralgia trigeminala – frecventa de 3-5 cazuri la 100000, mai ales la varsta a treia. durerea este intermitenta, scurta, de intensitate mare si se simte ca un soc electric; cea mai mica atingere o poate declansa.
Durerea fantoma – 3-6% din pacienti au dureri fantoma in zonele in care s-au facut tratamente de canal, rezectii apicale, extractii dentare.
Senzatie de gura care arde – cauza poate fi candidoza bucala, limba geaografica (glosita), alergie de contact de la proteze, efecte adverse de la medicamente, cauze psihice, anemie; pacientul se simte mai bine cand bea sau manaca. 8% din barbati si 6% din femei sunt afectati de aceasta boala.
Dureri in articulatia temporomandibulara – se manifesta ca si durerile articulare de la maini si genunchi; Compresele cu apa calda scad intensitatea durerii.
Ulceratii bucale – apar atunci cand imunitatea este scazuta; dupa consum prelungit de antibiotice, dupa raceli, stres. Echinaceea, ceaiuri antiseptice, dezinfectante gen strepsils, hexoral, faringosept.
Copiii de obicei nu simt durerile atat de intens ca adultii. La abcese se aplica pliculet de ceai (infuzat si racit in prealabil), local, in zona cu abcesul, clatirile cu apa cu sare. In cazurile cariilor se poate aplica ulei de cuisoare sau cuisoare macinate in cavitatea dintelui. Eruptiile dentare la bebelusi pot fi dureroase si insotite de febra. Presiunea dintelui pe gingie da senzatia de durere, salivatia este crescuta, copilul plange. Uleiul de cuisoare, ceva rece pe gingie (inel gingival pentru bebelusi, un capat de prosop inmuiat in apa rece) calmeaza durerea.
Ce te face sa nu mergi la stomatolog? De obicei frica si anxietatea. O experienta neplacuta intamplata in trecut sau povestile auzite de la pacienti ghinionisti te pot tine la distanta de cabinetul stomatologic. Copiii trec cel mai greu peste aceasta experienta si in mintea lor aceasta experienta negativa se amplifica cu timpul si se uita greu. Adultii pot discuta cu dentistul si de cele mai multe ori exista intelegerea nevoii pacientului de a fi tratat mai cu grija.
Cum micsoram stresul din viata noastra? Yoga, sportul, plimbarile, joggingul, dansul, biofeetbacul, dieta saraca in zaharuri, consumul redus de cafea si tigari, aromaterapia, acupunctura, masajul, qi-gong, artele martiale, vizualizarea, hipnoterapia sunt metode de relaxare si se elibereaza endorfinele care dau starea de bine.
Ce produse de ingrijire orala trebuie sa folosim?
Masajul imbunatateste circulatia locala si numarul de celulele implicate in vindecare creste. In boala parodontala gingia inflamata, infectata, necesita vindecare si reatasare de dinte. De ce cand un copil care se loveste se duce la mama lui sa ii ia durerea punand mana pe locul afectat? Mama ii transfera inconstient energie atingand locul respectiv. La fel si noi, fiind constienti de afectiunea care o avem si tratand-o cu grija si responsabilitate ne vom vindeca. Trebuie sa simtim acest lucru, sa fim constienti de puterea de vindecare.
Irigatorul bucal are rolul de a masa gingia si de a indeparta particulele care se aduna sub gingii.
Folosirea atei dentare este esentiala pentru curatarea suprafetelor unde nu ajung perii periutei.
Apa de gura cu argila sau plante medicinale ajuta la vindecarea gingiei.
Scobitorile din lemn de portocal sau scobitorile de plastic de forma speciala, trebuiesc folosite cu grija pentru a nu rani gingia.
Varfurile de cauciuc sau stimulatorul gingival se folosesc la sfarsitul periajului.
Periutele electrice de obicei ne fac sa ne pierdem controlul asupra periajului si in final ajungem sa ne spalam mai prost cu o periuta electrica decat cu o periuta manuala.
Vitamine necesare pentru sanatatea orala:
Vitamina A. In lipsa ei calitatea osului scade, smaltul este subtire, apar pete albe pe smalt, dintele nu mai creste la dimensiunile normale, eruptia dintilor este intarziata, dintii sunt malpozitionati, au o duritate scazuta, gura este uscata, dentina nu se dezvolta normal. Vitamina A in cantitati mari duce la alergii, gingivite, iritabilitate.
Vitamina B1 (thiamina) In cazul deficientei de vit B apare senzatia de arsuri ale limbii, pierderea gustului, mucoasa obrajilor este mai sensibila, apar crapaturi la colturile gurii (cheilita angulara).
Vitamina B2 (riboflavina) Deficienta de vit B2 are ca simptom buze crapate, cu ulceratii dureroase. Apar leziuni si la colturile gurii. Antidepresivele scad efectele vit B2.
Vitamina B3 (niacina) In lipsa ei, limba este inflamata (in cadrul bolii numita pelagra – boala data de deficienta de vit B3).
Vitamina B5 (acid pantothenic) Deficienta de vitamina B5 este extrem de rara. Cand apare se manifesta prin obosealaexcesiva, dureri de cap, greturi, dureri abdominale, crampe musculare. Tutunul scade absorbtia vit B5.
Vitamina B6 (piridoxina) In lipsa ei apar crapaturi ale buzelor si limbii pentru ca are rol in mentinerea echilibrului hormonal, imunitar si epiteliilor, regenerarea osoasa.
Vitamina B12 (cyanobalmine) Deficiente pot aparea la vegetarieni. Limba parca arde, pe interiorul obrajilor si sub limba apar leziuni de un rosu aprins.
Vitamina C Este necesara pentru sinteza colagenului si os nou. Deci rolul ei in vindecare este foarte important. Deficientele de vit C duc la uscaciunea gurii, carii, boli parodontale, sangerari ale gingiilor, raniri cu usurinta.
Vitamina D In lipsa ei incidenta cariilor creste si apare o slabiciune a organismului. Vitamina D este importanta in asimilarea calciului.
Vitamina E Vitamina E este antioxidant pentru vitaminele A, B, C si previnde depunerile de calciu pe peretii vaselor sangvine. Scade nevoia de oxigen a organismului.
Vitamina K Rol important in coagulare. Aspirina, uleiurile minerale, antibioticele, sulfamidele, radiatiile X, poluarea mediului dau deficiente de vit K si timpul de coagulare a sangelui creste.
Mineralele
Calciul = 2% din greutatea organismului; prezent mai ales in structura oaselor; are rol si in relaxarea musculara, neutralizarea aciditatii, coagulare.
Clorul - rol in fazele finale de metabolism, digestie
Cuprul – catalizator enzimatic, rol in producerea hemoglobinei, colagenului, a mai multor enzime.
Fierul – rol in oxigenare. Deficienta de fier se intalneste mai frecvent la femei; limba este lucioasa, rosie
Magneziu -


