Dintii ne dau indicii referitoare la varsta unui individ prin faptul ca acestia au o anumita secventa de eruptie in cadrul celor doua tipuri de dentitie umana: de lapte/teporara si definitiva. Forma dintilor si a maxilarelor nu este aceeasi la toti indivizii, difera de la o rasa la alta, depinde de varsta, de sex, de tipul de alimentatie sau de obiceiurile fiecaruia.

      Dintii au in componeta lor calciu, fosfor, oxigen, carbon, azot, hidrogen, dar putem gasi si urme de alte elemente cum ar fi  strontiu, plumb. In functie de locul nasterii concentratiile diverselor componente sunt diferite si pot spune cate ceva despre obiceiurile si bolile de care suferim.

      Vegetarienii au mai mult strontiu in componenta dintilor (strontiul da o mai mare rezistenta dintelui)  datorita dietei lor. Testele facute de cercetatori au aratat ca Australopitechus era exclusiv vegetarian.

      Romanii aveau ustensile de bucatarie din plumb, racordurile apeductelor erau facute din acest material, cosmeticele si vopselele contineau mult plumb si acestia aveau concentratii ridicate de plumb  in organism si in dinti. Odata cu trecerea  vremii s-a facut o distinctie de clasa pe baza concentratiei acestui metal, saracii nu erau contaminati la fel ca si bogatii deoarece nu foloseau cani cositorite sau de plumb. Beethoven a surzit si a murit tocmai din cauza intoxicatiei cu plumb.

      Majoritatea persoanelor se gandesc ca cea mai la indemana este identificarea persoanelor cu ajutorul amprentelor digitale (si amprenta limbii este unica). Dar ce se intampla atunci cand acestea nu mai exista? Dentitia fiecarui individ este caracteristica numai acelui individ si in plus,  rezista in multe conditii de mediu si uneori chiar incinerarii care se face la aproximativ 1200° Celsius.

      Din pupa dintilor temporari, molarilor de minte sau din dintii extrasi in scop ortodontic se pot izola celule stem care ulterior pot fi folosite in scopuri terapeutice.