Sablare - Sub denumirea de sablare se intelege: a curata, a netezi sau a se realiza o suprafata cu ajutorul unui jet de nisip cu aer comprimat.

Saliva - Saliva este secretata de glandele salivare. Exista 2 tipuri de saliva, cea seroasa si cea mucoasa. Secretia salivara a unui adult poate ajunge la 1000-1500ml in 24 ore. Aceasta se compune din saliva stimulata si cea nestimulata. PH-ul salivar este cuprins in mod normal intre 6,0 si 7,4. Saliva este un lichid incolor, opalescent, care contine 99,5% apa si 0,5% reziduu uscat.

 Componente organice:

 -proteine (in special amilaza, care este prezenta in glanda parotida si mai putin in cea submandibulara, absenta in glanda sublinguala si in cele salivare mici; proteinele salivare au actiune antimicrobiana, lubrifianta, rol in digestia alimentelor, rol de bariera pentru toxine si in echilibrul calciului si fosfatilor)

-glicoproteine

-uree, amoniu

-acid uric

-glucoza

-lipide

Componentele anorganice:

-potasiu

-calciu

-magneziu

-fosfor

-clorura de sodiu

-bicarbonatul de sodiu 

Saliva de repaus - Se refera la saliva nestimulata. Valoarea normala este de 0,3 ml/min.

Saliva mixta - Este un amestec al tuturor secretiilor glandelor salivare. Se refera la un amestec de secretie seroasa si mucoasa (mucina).

Saliva de tip seros, numita si saliva de masticatie, este o saliva clara, apoasa. Este secretata de acinii serosi ale glandelor salivare, are un continut crescut de proteine si scazut de glucide. Aceasta secretie contine ptialina (o alfa-amilaza). Ptialina este o enzima ce digera amidonul.

Saliva de tip mucos, numita si saliva de deglutitie sau mucina are urmatoarele functii: lubrifiere, agregare a celulelor bacteriene, formarea unui film protector care impiedica aderarea bacteriilor la mucoasa bucala, secretie de imunoglobuline. Are un continut scazut de proteine si crescut de glucide.

In mediul bucal, pe langa saliva mixta totala, aceasta mai contine si fluidul crevicular (sulcular, gingival), leucocite (din gingia cervicala), limfocite (din amigdale), celule epiteliale, resturi alimentare, imunoglobuline, si aprox. 750 milioane de germeni/ml.

Saliva parotidiana - Este o saliva de tip seros (=saliva de masticatie). 

Saliva stimulata - Valoarea normala a salivei stimulate este de 1-3ml/min.

Saliva sublinguala - Este produsa de glanda sublinguala. Este vascoasa, bagata in mucina (saliva de deglutitie). Saliva produsa de glanda sublinguala se elibereaza in cea mai mare parte prin ductele submandibulare (ductele Wharton), la nivelul caranculei sublinguale. 

Saliva submandibulara - Este produsa de glanda submandibulara. Este vascoasa, bogata in mucina (saliva de deglutitie). Saliva produsa de glanda submandibulara se elibereaza impreuna cu o mare parte din saliva glandei sublinguale prin ductele submandibulare (ductele Wharton), la nivelul caranculei sublinguale. 

Schema dentara americana - Se foloseste in Statele Unite ale Americii.

Notarea dintilor permanenti incepe cu numarul 1 la nivelul molarul 3 al hemiarcadei drepte superioare (dreapta sus) si se sfarseste cu numarul 32, acesta fiind molarul 3 al hemiarcadei drepte inferioare (dreapta jos) - in sensul acelor de ceasornic.

Notarea dintilor temporari incepe cu litera A la nivelul molarului secund al hemiarcadei drepte superioare si se termina cu litera T la nivelul molarului secund al hemiarcadei drepte inferioare.

Schema dentara aritmetica - Este un sistem vechi de numerotare a dintilor, preconizat de Dane si Haderup (1887), care nu se mai foloseste in ziua de astazi.

Schema dentara Zsigmondy - Este un sistem vechi de numerotare a dintilor, care nu se mai foloseste in ziua de astazi. Este cunoscut si sub denumirea de sistem al scoalii anglo-saxone al lui Palmer (1891).

Schema FDI – (schema Federatiei Dentare Internationale, sistemul FDI) Este un sistem de numerotare a dintilor, recunoscut international, inventat de Pirquet in 1924 si modificat de Federatia Dentara Internationala (FDI) in 1970.

Explicatia numerotarii dintilor: fiecarui dinte ii apartin 2 numere.

• Primul numar reprezinta hemiarcada (jumatatea dreapta sus = 1, jumatatea stanga sus = 2, jumatatea stanga jos = 3, jumatatea dreapta jos =4) sensul acelor de ceas incepand din dreapta 1,2,3,4
• al 2-lea numar reprezinta dintele (incisivi 1 si 2, canin 3, premolari 4 si 5 sau molari 6,7,8).

- Hemiarcada dreapta superioara se noteaza cu 1, hemiarcada stanga superioara cu 2, cea inferioara stanga cu 3 iar cea inferioara dreapta cu 4. In cazul dintilor temporari hemiarcada dreapta superioara se noteaza cu 5, cea stanga superioara cu 6, cea stanga inferioara cu 7 iar cea dreapta inferioara cu 8.

- Dintii se noteaza astfel: incisivul central se noteaza cu 1, incisivul lateral se noteaza cu 2, caninul 3, primul premolar 4, cel de al 2-lea premolar 5, primul molar 6, al 2-lea molar 7 si cel de al 3-lea molar se noteaza cu 8. In dentitia temporara molarii se noteaza cu 4 respectiv 5.

Sedativ – (calmant) Medicament care calmeaza activitatea exagerata a unui organ.

Sept - Perete care desparte 2 regiuni (ex. sept intermuscular), 2 organe (ex. sept rectovaginal) sau 2 cavitati organice (ex. sept interauricular, sept nazal).

Sept interdentar = perete care desparte radacinile a doi dinti vecini.

Sept interradicular = perete care desparte radacinile unui singur dinte.

Sialolit – (calcul salivar) Formatiune calculoasa din fosfati de calciu si carbonati de calciu, formata intr-un canal al unei glande salivare mari, in urma unor procese iritative endocanaliculare.

Sialolitiaza – (calculoza, litiaza salivara) Apare atunci cand formatiunea calculoasa formata in canalul unei glande salivare devine mai mare, astfel incat se provoaca staza salivara, tumefactia glandei si inflamatie. Este insotita de dureri. Apare mai frecvent la barbatii peste 40 ani.

Tratament: daca exista calculi salivari de consistenta redusa acestia pot fi spalati de saliva in momentul excretiei. Calculii salivari mari pot fi indepartati doar chirurgical.

Sigilarea santurilor si fosetelor - Sigilarea este o metoda de izolare a dintilor fata de mediul oral. Are ca scop prevenirea cariei dentare. Se face prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a aparitiei cariei dentare.

Sigilarea se poate practica atat la dintii temporari cat si la cei permanenti. Este indicata la dintii cu reliefuri (santuri) profunde, la copii intre 6-9 ani si 11½-14 ani.

Sigilarea se face la nivelul:

- santurilor si fosetelor ocluzale ale molarilor si premolarilor

- fosetelor de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor

- fosetelor de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori.

Daca smaltul de la nivelul santurilor sau fosetelor este afectat se indica sigilarea largita. Aceasta presupune indepartarea smaltului afectat si aplicarea unui material de sigilare . Sigilarea largita este recomandata in special la nivelul molarului prim cu leziuni carioase incipiente

Sincopa – (lipotimie, lesin) Pierderea brusca si tranzitorie a cunostintei produsa de reducerea temporara a circulatiei sangvine cerebrale. Lipotimia (termen nemedical: "lesin") reprezinta o forma a sincopei mai putin severa.

Exista sincope neurogene si sincope cardiogene.

Sincopele neurogene sunt: 1. vasovagala sau vasodepresoare (frig, anxietate, stres emotional, durere neasteptata, privirea unor instrumente stomatologice, a seringii, a sangelui, foamea, oboseala, pozitia ridicata a pacientului in fotoliul dentar, conditie fizica redusa, caldura, spatiu aglomerat, …), 2. hipotensiune ortostatica sau hipotensiune posturala si 3. sincopa reflexa (mictiune, tuse, stari dureroase acute).

Sicopele cardiogene sunt: 1. cele mecanice (obstructia tractului de ejectie, hipertensiune pulmonara, boli congenitale cardiace) si 2. cele electrice (bradiaritmii si tahiaritmii).

Atitudinea de urgenta: pacientul se pozitioneaza in decubit dorsal cu picioarele usor ridicate; in timp ce se verifica caile respiratorii, respiratia si pulsul la carotida, se incearca comunicarea cu pacientul; daca inconstienta persista, se alerteaza serviciul de urgenta si se verifica istoricul medical.

Sindromul Down – (mongolism, trisomie 21) Cea mai des intalnita afectiune cromosomiala. Pacientul prezinta facies mongoloid, brahicefalie, radacina nasului aplatizata, buze groase, retard mental, dificultate in vorbire (printre altele datorita valului palatin inalt, limba hipertrofica, anomalii dentare). Se pot asocia si alte malformatii. 

Sistem de bare cu calareti - Bara cu calareti asigura mentinerea, sprijinul si stabilitatea protezei Exista urmatoarele sisteme:

• sistemul de bare cu calareti Gilmor (pe sectiune barele sunt dreptunghiulare sau rotunde, confectionate din aur platinat; calaretii sunt si ei confectionati din aur platinat, pot avea retentii pentru acrilat)
• sistemul de bare cu calareti Dolder (pe sectiune cele in forma ovoida sunt utilizate doar in regiunea frontala iar cele in forma de U sunt utilizate doar in zona laterala; sunt confectionate din aur platinat sau Palliag; calaretii pot avea retentii pentru acrilat)
• sistemul de bare cu calareti Ackermann (barele sunt de forma rotunda sau ovoida; pe o bara pot fi aplicati mai multi calareti)
• sistemul de bare cu capse CEKA (barele metalice sunt prevazute cu matrice de capse CEKA)
• sistemul de bare cu calareti Harder (barele si calaretii sunt confectionate din material plastic)

 Sistem de mentinere, sprijin si stabilitate - Sistemele de mentinere, sprijin si stabilitate sunt dispozitive mecanice care fac legatura intre dintii stalpi si proteza.

Exista urmatoarele sisteme:

- crosete dentare

- sisteme de culise

- sisteme de capse

- sisteme de bare cu calareti

- sisteme telescopate

- sisteme articulate

- sisteme magnetice 

Stomatita – Inflamarea mucoasei cavitatii bucale.

 
Stomatologie - Ramura a medicinei care se ocupa cu studiul bolilor cavitatii bucale si ale anexelor ei, in special ale dintilor.

Stomatologie preventiva – Educatia si tratamentul specific pentru prevenirea aparitiei afectiunilor dentare.

Supuratie – (puroi) Este un lichid dens si tulbure, care apare in cursul unei inflamatii. Supuratia este formata din microbi si leucocite. Bacteriile tipice care intervin in formarea puroiului sunt stafilococii si streptococii. Starea lichida a puroiului se datoreaza existentei leucocitelor (globulelor albe).

Local apare: congestia, tumefactia, durere si afectarea functionalitatii.

General apare: stare alterata, febra, agitatie, insomnie, inapetenta, iritabilitate.

Supuratiile pot interesa toate lojile superficiale si profunde ale extremitatii cefalice.