O Dictionar termeni medicali stomatologie
Obturatie - Resconstructia structurii unui dinte pierdut utilizand materiale cum ar fi metale, aliaje, plastic sau ciment.
Ocluzie - Raport static sau dinamic intre arcadele dentare
Ocluzie adanca - In pozitie de intercuspidare maxima, incisivii superiori depasesc incisivii inferiori in sens vertical peste 3 mm. Depasirea fiziologica in sens vertical este de 1-2 mm.
Odontalgie - Durere de origine dentara, cu cauze diferite.
Odontodisplazia - Afecteza un singur cadran. Se caracterizeaza prin eruptie intarziata, smaltul este hipoplastic si hipomineralizat, dentina cu canalicule anormale, pulpa este fibroasa iar radacina este oprita in evolutie.
Odontogeneza imperfecta - Este o anomalie de structura care afecteaza dentina si smaltul. Se transmite ereditar. Se poate asocia cu osteogeneza imperfecta.
Oligodontie – (hipodontie intinsa, anodontie subtotala) - Edentatie extinsa.
Tratament: se aplica aparate ortodontice mobilizabile care sa stimuleze cresterea maxilarelor. In edentatiile subtotale se recomanda confectionarea de proteze mobilizabile si captusirea acestora cu un strat elastic de acrilat (cu rol de amortizare a fortelor si de "permisiune" a dezvoltarii).
Onlay - Reconstructie dentara care inlocuieste varful cuspidian al dintelui, care lipseste. Onlay-urile metalice au un design intracoronar, in timp ce onlay-urile de rasina este posibil sa nu dispuna de un design intracoronar.
Ortodont - Medic stomatolog specialist a carui practica se rezuma la detectia si tratarea malocluziunii dintilor si a structurilor adiacente acestora.
Ortodontie - Operatie de indreptare a dintilor.
Osteita - Leziune a tesutului osos propriu-zis, de natura infectioasa.


